#StaiAcasa. Strategia de comportament pe timp de pandemie

Viața este cel mai prețios lucru care este dat omului. În contextul crizei globale, cu care omenirea se confruntă la moment, poate cea mai mare criză a generaţiei noastre, aceste cuvinte capăță un sens aparte.
Acum trebuie de acționat rapid, dar de luat în calcul că acțiunile de azi vor avea consecințe de lungă durată, iar alegerile și deciziile pe care le luăm acum ne-ar putea schimba viața în anii următori. Ele vor influența nu doar sistemele medicale, ci şi economia, politica, cultura.
Doar în trei luni de zile economiile sunt la pământ, milioane de oameni izolați și în carantină, competițiile sportive și evenimentele anulate, granițe închise și tragedii umane fără margini. Omenirea nu a fost pregătită de a face față unei pandemii respiratorii ce se va mișca extrem de repede, deși încă în toamna 2019 au existat amenințări din partea unor experți internaționali independenți, care ar și fi propus un plan de prevenție al unei pandemii mondiale pentru toate țările.
Iată doar câteva din măsurile necesare a unui plan de prevenție:

- dezvoltarea sistemul public de sănătate;
- dezvoltarea capacitățiilor de alertare națională, în așa mod ca fiecare țară să fie pregătită pentru a putea face față unei pandemii;
- dezvoltarea aparatajului pentru diagnosticare (testare), atât cât și aptovizionarea și distribuirea echipamentului specific de protecție pentru populație și cadrele medicale;
- evaluarea sistemelor sanitare și conformarea lor cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății;
- dezvoltarea unui sistem de comunicare rapid, a planurilor concrete de colaborare între țări, dar și cu Organizația Mondială a Sănătății în fața unei pandemii;
- o prioritate ar fi consolidarea și consultarea comunităților științifice de către autoritățile sanitare din fiecare țară în scopul dezvoltării rapide a unor vaccinuri și tratamentelor specifice și fabricării lor.

Aceste măsuri nu au fost luate în calcul.

Până mai ieri, toți ne urmam cursul normal al vieții, activitățile noastre nefiind restricționate în nici un fel. Azi ne confruntăm cu o provocare mondială, cea a bolii COVID-19, generate de coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV-2).
Acum ne întrebăm când ne vom întoarce la viața normală pe care o aveam dinainte.
Specialiștii se abțin în a da un răspuns definit.
Pandemia a apărut datorită faptului că acest virus este unul nou, pentru care oamenii nu au imunitate (deci nu au cum să se apere iniţial). Între timp, comunitatea științifică este preocupată de căutarea unui vaccin salvator care ne-ar putea proteja, sau chiar trata.

În acest sens avem deja anunțuri optimiste din SUA și China, unde au început deja testele pentru un vaccin experimental, testat, pentru prima oară, pe o persoană și nu pe animal.
Vești bune avem și de la Timişoara, România. Profesorul universitar doctor Virgil Păunescu, directorul Centrului OncoGen, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență din Timișoara, a anunțat pe 25 martie: „O zi foarte importantă pentru OncoGen: avem vaccinul, echivalentul a 1000 de doze. Vaccinul e momentan pentru testare în laborator”.
Dar ca un astfel de vaccin să fie compatibil pentru toată lumea, fârâ efecte secundare, trebuie timp, el ar putea fi produs abia peste un an, poate și mai mult. Iar timpul este limitat, având în vedere creșterea numărului de persoane infectate.
Să așteptăm un vaccin nu este o strategie unică și bună. 
Cu ce putem începe fiecare dintre noi:

1. Să ne evaluăm riscurile personale şi familiale:

- unde şi în ce situaţie ne putem îmbolnăvi ?
- cui putem răspândi boala ?
- aplicăm măsurile de prevenţie cât mai corect posibil?
- intrăm într-una din categoriile de risc?
- de unde putem cere ajutor?
- cui putem oferi ajutor?

2. Să vedem cum ne putem implica la nivel individual cât şi colectiv.
3. Sa respectăm cu stricteţe regulile şi recomandările.

În acest context, având la bază o combinație de trei fundamente vitale – echilibrul fizic, mental și financiar – venim cu o strategie de acțiuni pe timp de pandemie și după ea.
Trebuie să ne protejăm cu toţii cât mai bine, dar mai ales bătrânii, ca să câştigăm timp până apare vaccinul, cât şi până apare un tratament dedicat acestei boli. Deaceea la moment punem accent pe măsurile de prevenție pe care trebuie să le întreprindem. Chiar dacă unele din ele par exagerate, nu trebuie să devenim obsedaţi, dar dacă ne construim calm şi raţional un obicei preventiv în această perioadă, ne poate salva.
Mai jos vă propunem un complex a celor mai eficiente măsuri și sfaturi din partea specialiștilor pentru a evita contaminarea:

• Carantină, izolare și distanțare socială.Virusul are o contagiozitate foarte mare, din acest motiv, este estenţial în primul rând să evităm contactul cu diverse persoane în această perioadă. Boala evolueaza sever în special la persoanele cu risc: bătrâni peste 65-70 ani, persoane cu boli cronice care nu sunt ţinute sub control, cum ar fi diabet zaharat, obezitate, boli cronice de plamani (astm bronsic, BPCO), boli cronice cardiace (HTA, cardiopatie ischemica,etc), boli cronice de ficat (ciroza hepatică), boli autoimune, neoplazii. Procentul de deces la aceste persoane poate fi mare. Trebuie să ne concetrăm să-i protejăm pe aceştia cu acţiuni concrete.
• Respectarea măsurilor de igienă personală.
• Purtaţi mască, care împiedică transmiterea, pentru că nu ştim acum care suntem contaminaţi şi care nu, care trebuie schimbată la 2-3 ore. Insistaţi ca oamenii pe care îi cunoaşteţi să poarte mască pentru a se proteja pe ei şi pe voi.
• Nu staţi faţă în faţă cu cineva la o distanţă mai mică de 2 m şi nu stati mai mult de 15 minute ca durată.
• Aerisiti bine camera în care locuiţi sau vă desfăşuraşi activitatea de cât mai multe ori posibil. Astfel scădeţi concentraţia virusului în aer.
• Tuşiţi sau strănutaţi la nivelul cotului.
• Mănuşile te protejează, dacă o porţi în zone potenţial contaminate, iar când ieşi din aceste zone, să o scoţi (întoarsă pe dos), o arunci şi te speli bine pe mâini.
• Măsura principală este să nu duci mâna la faţă (cu sau fără mănuşă) şi să te speli de cât mai multe ori pe mâini cu apă şi săpun, cel puţin 20 sec, astfel încât să frecaţi bine toată suprafaţa ambelor mâini şi între degete.
• Dezinfectaţi des mânerul uşii de la intrarea în casă sau din încăperile unde lucraţi.
• Pentru a evita contaminarea prin haine, când ajungi acasă, după ce te-ai spălat pe mâini, te dezbraci de hainele de stradă, pui direct la spălat sau le pui pe balcon (expusă la soare) sau într-un loc prestabilit pentru 24-48 de ore, dacă nu le poţi dezinfecta sau călca la temperatură mare, şi poti face un duş sau dupa ce te speli din nou pe maini, te îmbraci în hainele de casă.
• Pentru a evita contaminarea prin talpa pantofului. S-a constatat ca acest virus este rezistent pe sol, iar în zonele unde sunt multe persoane contamiate sau unde se scuipă pe jos, pe sol se gasesc o cantitate mare de viruşi. Este unul din motivele pentru care apar noi şi noi cazuri, deoarece talpa pantofului este contaminată. Din acest motiv se recomandă ca la intrarea în casă să aveţi două preşuri, unul în exterior şi altul în interior. Cel din exterior să fie îmbibat în soluţie de clor. De pe primul preş treci pe al doilea, te descalţi şi îţi pui pantoful în acelaşi loc zilnic, undeva lângă intrare, pe o suprafaţă ce poate fi dezinfectată cu clor.

Deci, paşii recomandaţi când ajungem acasă:

• Înainte de a intra, dacă avem mănuşi, le dăm jos şi le punem într-o pungă pe care o sigilăm şi aruncăm la coşul de gunoi de afară.
• Ştergem talpa pantofului de preşul din exterior îmbibat cu clor.
• Intram în casă.
• Ne descălţăm şi punem pantofii de strada în acelaşi loc, dar să nu fie acela în care ţinem pantofii de casă.
• Luăm pantofii de casă.
• Ne spălăm bine mâinile
• Ne schimbăm hainele şi le izolăm pe cele de stradă.
• Dezinfectăm clanţa sau întrerupătoarele, cheile, telefonul, ochelarii sau alte obiecte folosite.
• Ne spălăm din nou pe mâini.

Ce faci înainte de a merge la cumpărături şi în timp ce te afli în magazine?

• Pregăteşte-ți din timp o listă a lucrurilor de cumpărat, pentru a evita petrecerea unui timp îndelungat în supermarket.
• Evită orele de vârf (dimineață/seară) şi mijloacele de transport în comun.
• Asigură-te că ai la tine: pachet de şervețele de unică folosință, gel dezinfectant, mănuşi, mască.
• Pregăteşte-ți, lângă uşa de la intrare, dezinfectant şi şervețele de unică folosință pentru când vei reveni de la cumpărături.
• Când te afli în preajma magazinului sau în interior, păstrează distanța de doi metri față de altă persoană, fie client, fie vânzător sau casier. 
• Nu merge pe premisa că toată lumea foloseşte gel dezinfectant. Gândeşte-te că, înaintea ta, mai multe mâini au atins fructul de avocado pentru a vedea dacă este copt sau nu. Prin urmare, poartă cu tine gelul şi stropeşte-ți mâinile când ajungi la casă şi după, mai ales dacă ai pus mâna şi pe bani. Ideal ar fi să foloseşti un card şi nu bancnote.
• Dacă eşti răcit, bolnav sau bănuieşti că ai intrat în contact cu o persoană infectată cel mai bine este să stai în casă, să ceri ajutorul rudelor sau prietenilor pentru a-ți aduce cumpărături sau să apelezi la serviciile de catering şi ale magazinelor online.  

Ce faci când te întorci de la cumpărături?

• Pune pungile de cumpărături lângă uşă şi nu direct pe alte suprafețe.
• Pentru a limita contaminarea, toate ambalajele, materialele plastice sau cartoanele inutile care învelesc produsele alimentare trebuie aruncate la coş. Dacă ai sacoşe din pânză, recomandarea este să le speli.
• Dezinfectează bine cu gel ambalajele pe care nu le poti îndeparta (conserve, sticle de iaurt, lapte, etc.).
• Spală-ți imediat mâinile cu apă şi săpun. Apoi treci la depozitarea produselor.
• Cele mai “pipăite” alimente sunt frunctele și legumele. Fructele trebuie spăla-te bine cu apă, chiar lasa-te pe o perioadă în apă, apoi decojite înainte de a le consuma.
• Ce ține de legume: gătitul elimină orice risc de contaminare, acest virus fiind sensibil la temperature de gătire: un tratament la 630 C timp de 4 minute.

Trebuie să formăm aceste reflexe de protecție pentru a limita pierderile. Ele țin doar de noi, nu de guverne, de țări, de OMS.

Important este totuşi să luăm măsurile necesare pentru a permite sistemului nostru de sănatate să nu fie copleşit şi să functioneze în mod normal, pentru ca toţi cei care necesită cu adevarat asistenţă medicală calificată să poată beneficia de ea.
Schimbarea definitivă a comportamentului și stilului nostru de viață pe perioada de criză a scos la iveală și necesitatea conștiintizării și responsabilizării a fiecărui individ, care implică o schimbare de mentalitate, susținută de suportul informatic, care ne oferă cunoștințe necesare pentru a lua decizii. Trebuie să ne găsim calmul și echilibrul mental, să evităm depresia, anxietatea și atacurile de panică.

Aici în ajutor de vine dezintoxicarea mentală.
Deobicei, practicăm o dietă fizică decât una mentală, chiar dacă aceasta din urmă este mai importantă. De ce? Dacă vă curățați creierul de resturi, veți putea lua decizii mai eficiente, inclusiv în domeniul stilului de viață sănătos.
De fapt, gândurile tale sunt hrană pentru creier. Dezintoxicarea mentală constă în restricționarea gândurilor care provoacă emoții negative și înlocuirea lor cu cele care duc la un sentiment de pace și liniște.
Modul în care funcționează corpul nostru se bazează pe nutriția pe care o introducem. Mintea nu este diferită în această privință. Totul în viața noastră este determinat de gândirea obișnuită.
Gândirea negativă este atunci când trăiești cu gânduri de eșec, dezamăgire sau probleme; orice gând critic sau orice gând de boală sau accident. Mai simplu spus, aceasta este orice restricție sau gândire pesimistă.
Vă rugăm să rețineți că regula nu este că nu puteți avea gânduri și emoții negative, ci că nu veți trăi alături de ele. Rareori poți controla primul gând care îți vizitează mintea. Dar puteți controla al doilea, al treilea și așa mai departe.
Când vă veți prinde cu gânduri negative, veți schimba instantaneu atenția asupra altceva. Un alt mod minunat de a obține un succes marcat este să petreci până la cinci minute în fiecare dimineață, făcând următoarele:
- Spuneți „STOP” pentru a rupe ciclul gândurilor negative.
- Concentrați-vă pe altceva. Fiind izolați, avem destul timp și putem citi, face exerciții fizice, desena, asculta muzică sau cânta, vizualiza videoclipuri motivaționale pe YouTube.
- Umpleți-vă mintea cu pozitiv. Sperăm că pandemia va trece, omenirea va supraviețui, majoritatea dintre noi vom rămâne în viață, dar viața nu va mai fi la fel. Trebuie să fim pregătiți și emoțional.
Provoacă-te. Pentru aceasta, nu sunt necesare echipamente și preparate, dorința și conștientizarea sunt suficiente.
Bineînţeles că o strategie de izolare pe termen mai lung are dezavantajul că produce consecinţe economice extrem de negative pentru foarte multe domenii şi pentru foarte mulţi oameni.
Un alt aspect important pe timp de pandemie este securitatea alimentară, care reprezintă starea economiei, în care indiferent de circumstanțe, i se garantează populaţiei o asigurare stabilă cu alimente în cantitatea care corespunde parametrilor ştiinţific argumentaţi, precum şi se creează condiţii de susţinere a consumului la nivelul normelor medicale.
Strategia securităţii alimentare trebuie să fie orientată spre creşterea volumurilor de producere a producţiei agricole, optimizarea parametrilor cantitativi şi calitativi ai resurselor, perfecţionarea structurii consumului de alimente şi echilibrarea raţiei alimentare.
În situație când nu putem importa din cauza că granițăle sunt închise, trebuie să minimizăm exportul produselor și să dezvoltăm producerea autohtonă în scopul menținerii lanțului de aprovizionare. Sectorul agricol capătă o importanță majoră azi și trebuie susținut.

În condițiile carantinei și izolării, pentru sporirea sistemului imunitar, binevenită ar fi producerea de produse sănătoase de calitate bazate pe materii ecologice, fără adăugarea de substanțe aromatizante, arome și conservanți, cu următoarele avantaje:

- producție proprie;
- materii prime ecologice;
- prețuri atractive și competitive;
- gamă largă;
- ambalaj regenerabil.

Gama produselor poate fi foarte variată:

- faină integrală;
- semințe pentru germinare;
- uleiuri presate la rece din diferite plante și semințe;
- condimente;
- dulciuri sănătoase;
- produse de soia;
- produse și suplimente alimentare din topinambur;
- extracte din plante medicinale ca alternativa dezinfectanților chimici.

Totodată, autorităţile trebuie să asigure echipament de protecţie şi să stabilească proceduri corespunzătoare de protecţie a sănătăţii personalului sanitar, care este tot mai expus la virus şi poate să îl transmită pacienţilor. În acest context, ar fi o masură și reprofilarea companiilor textile în direcția producerii măștilor, combinezoanelor, etc., de care are nevoie acum sistemul medical pentru a se proteja.
Luând în considerare că pandemia a arătat cât de vulnerabile pot fi persoanele vârstnice din cauza bolilor acumulate, vedem oportună crearea unei platforme, unui ecosistem digital de sănătate complet nou VIRTUAL HEALTH HUB care ar avea drept scop testarea, cercetarea și accelerarea implementării medicinei preventive și tehnologiilor inovative prin crearea comunităților de informare și promovare a soluțiilor anti-aging, pentru selectarea celor mai eficiente soluții în domeniul longevității.

Trebuie să ne întrebăm nu doar cum depăşim ameninţarea, ci şi ce fel de lume vom moşteni după trecerea crizei de coronavirus. Ea va trece, dar de alegerile pe care le facem acum depinde cum se vor schimba vieţile în anii care vor urma. #StaiAcasa